Concluzii cheie
1. Disparitățile în realizări provin din oportunități inegale, nu din deficiențe inerente
Toți ne dorim ca școlile noastre să fie excelente. Nimeni nu vrea să-și trimită copiii la o școală medie, cu atât mai puțin la una sub medie.
Sărăcia, nu rasa, este principalul factor. Deși disparitățile rasiale există în educație, sărăcia are un impact și mai mare asupra diferențelor de realizare. Elevii din medii cu venituri mici, indiferent de rasă, se confruntă cu dezavantaje sistemice care le împiedică progresul academic. Diferența de scoruri la citire între școlile cu sărăcie scăzută și cele cu sărăcie ridicată este cu aproape o treime mai mare decât diferența de realizare care separă elevii afro-americani sau hispanici de cei albi.
Sistemul este părtinitor. Sistemul educațional actual perpetuează adesea inegalitatea prin concentrarea resurselor în școlile suburbane înstărite, în timp ce școlile din zonele defavorizate sunt subfinanțate și neglijate. Acest lucru creează un ciclu de dezavantaj care este greu de depășit pentru elevi. Cele mai bune patru cincimi din școlile publice din America sunt ca Norvegia, în timp ce cele mai slabe 18 procente sunt ca Serbia.
Fiecare copil merită o educație de calitate. Autorul susține că o educație adecvată este un drept civil, nu un privilegiu. Fiecare copil, indiferent de background-ul său, ar trebui să aibă oportunitatea de a-și atinge întregul potențial. Acest lucru necesită o schimbare fundamentală în modul în care gândim și alocăm resursele pentru educație.
2. Predarea eficientă este esențială: Prioritizează instruirea de calitate
Cheia, se pare, nu este compararea scorurilor la teste între profesori, școli sau ani, ci compararea progresului, prin compararea progresului real al unui elev cu progresul așteptat al acelui elev.
Profesorii sunt motoarele școlilor. Calitatea instruirii este cel mai important factor în realizarea elevilor. Unii profesori sunt atât de eficienți încât elevii lor progresează cu un an și jumătate anual, în timp ce alții obțin mai puțin de jumătate de an de progres. Această variabilitate subliniază necesitatea critică de a identifica și susține profesorii eficienți.
Măsurarea adăugată a valorii (VAM) este esențială. VAM compară progresul real al unui elev cu progresul așteptat, oferind o evaluare mai precisă a impactului unui profesor. Această abordare ajută la identificarea profesorilor care adaugă constant valoare în învățarea elevilor lor. Un profesor care poate oferi constant o îmbunătățire de un sfert de deviație standard în realizarea educațională generală generează aproximativ 106.000 de dolari în venituri suplimentare pentru fiecare clasă de douăzeci de elevi pe care o predă.
Concentrează-te pe progres, nu doar pe realizare. Nu este suficient să măsurăm pur și simplu performanța elevilor la teste standardizate. Accentul ar trebui să fie pe măsurarea progresului pe care elevii îl fac sub instruirea unui anumit profesor. Aceasta oferă o imagine mai nuanțată și informativă a eficienței profesorului.
3. Feedback-ul bazat pe date este esențial pentru îmbunătățirea continuă
Cheia este să pui elevilor întrebările corecte - cele care ajung cu adevărat la ceea ce contează în clasă.
Dovezile obiective sunt cruciale. Pentru a îmbunătăți instruirea, școlile trebuie să colecteze și să analizeze date despre performanța elevilor, eficiența profesorilor și practicile din clasă. Aceste date ar trebui folosite pentru a informa procesul decizional și a ghida eforturile de îmbunătățire. Autorul subliniază importanța proiectului Măsurile de Predare Eficientă (MET), care combină evaluările video, creșterea învățării elevilor și sondajele pentru a oferi o evaluare cuprinzătoare a eficienței profesorilor.
Feedback-ul trebuie să fie frecvent și aplicabil. Datele sunt utile doar dacă sunt folosite pentru a oferi profesorilor feedback specific și la timp despre instruirea lor. Acest feedback ar trebui să se bazeze pe dovezi obiective și să fie concentrat pe ajutarea profesorilor să-și îmbunătățească practica. Autorul subliniază importanța creării unei culturi a îmbunătățirii continue, în care profesorii caută constant modalități de a-și rafina abilitățile.
Datele ar trebui să informeze alegerile curriculare. Școlile ar trebui să folosească datele pentru a evalua eficiența diferitelor curricule și materiale didactice. Acest lucru ajută la asigurarea faptului că elevii folosesc cele mai eficiente resurse disponibile. Autorul menționează că Institutul de Științe ale Educației (IES) al Departamentului de Educație publică studii care evaluează eficiența diferitelor manuale și programe.
4. Leadershipul instrucțional puternic stabilește tonul pentru succesul la nivel de școală
Nu există niciun caz documentat de școală care să fi reușit să-și schimbe traiectoria de realizare în absența unui leadership puternic.
Directorii sunt mai mult decât manageri. Directorii eficienți sunt lideri instrucționali care își petrec majoritatea timpului în sălile de clasă, observând profesorii, oferind feedback și modelând cele mai bune practici. Ei nu sunt doar manageri de clădiri sau disciplinari. Autorul subliniază importanța ca directorii să creeze o cultură a așteptărilor ridicate și a îmbunătățirii continue.
Leadershipul trebuie să fie sistemic. Nu este suficient să ai câțiva profesori talentați sau un director carismatic. Succesul necesită o abordare sistemică, în care toți profesorii și administratorii sunt aliniați cu misiunea și valorile școlii. Autorul subliniază importanța creării unei viziuni clare și consistente pentru școală și asigurarea că toată lumea lucrează spre aceleași obiective.
Dezvoltă lideri din interior. Autorul observă că multe dintre cele mai de succes școli își cultivă proprii lideri, în loc să-i angajeze din exterior. Acest lucru ajută la asigurarea faptului că liderii sunt profund angajați față de misiunea și valorile școlii și că au o înțelegere solidă a culturii școlii.
5. Medii de învățare mici și personalizate favorizează conexiuni mai profunde
Cu cât școala este mai mică, cu atât este mai mare probabilitatea ca aceasta să aibă un procent mare de elevi la ambele capete ale unei curbe statistice.
Școlile mici promovează efecte de rețea pozitive. Școlile mai mici tind să aibă rate de prezență mai bune, rate de absolvire mai mari și mai puțină violență. Acest lucru se datorează faptului că elevii sunt mai predispuși să formeze relații puternice cu profesorii și colegii lor în medii de învățare mai mici. Autorul menționează că distanța medie dintre casă și școală este adesea mai scurtă în districtele școlare mai mici, ceea ce poate îmbunătăți, de asemenea, prezența.
Numărul lui Dunbar se aplică școlilor. Autorul citează cercetări care sugerează că oamenii pot menține doar relații sociale semnificative cu un număr limitat de persoane, în jur de 150. Acest lucru sugerează că școlile ar trebui să fie suficient de mici pentru a permite formarea unor conexiuni sociale puternice.
Dimensiunea mică amplifică alte practici. Autorul susține că dimensiunea mică a școlii este o condiție necesară, dar nu suficientă pentru a crea un mediu de învățare de succes. Dimensiunea mică amplifică eficiența altor practici, cum ar fi evaluarea profesorilor, leadershipul instrucțional și instruirea bazată pe date.
6. Timpul de învățare extins compensează dezavantajele din afara școlii
Școlile sunt episodice; familiile sunt tot timpul.
Diferența de 30 de milioane de cuvinte. Autorul citează cercetări care arată că copiii din familii cu venituri mici aud semnificativ mai puține cuvinte decât colegii lor mai înstăriți până la vârsta de patru ani, creând o diferență de vocabular care este greu de depășit. Acest lucru subliniază necesitatea ca școlile să ofere oportunități suplimentare de învățare pentru a compensa dezavantajele din afara școlii.
Pierderile de învățare pe timpul verii sunt reale. Autorul observă că elevii din familii cu venituri mici tind să piardă teren academic în timpul verii, în timp ce colegii lor mai înstăriți continuă să progreseze. Acest lucru creează un efect cumulativ care lărgește diferența de realizare în timp.
Timpul de învățare extins este esențial. Pentru a închide diferența de realizare, școlile trebuie să ofere elevilor mai mult timp în clasă. Acest lucru poate fi realizat prin zile de școală mai lungi, cursuri sâmbăta și programe de vară. Autorul subliniază succesul școlilor KIPP, care au o zi și un an școlar mai lungi decât școlile publice tradiționale.
7. O abordare consistentă și sistemică este cheia schimbării durabile
Cheia nu este un test mai bun pentru a găsi profesori buni, ci combinarea datelor care sunt corelate pozitiv cu îmbunătățirea elevilor la teste standardizate.
Eforturile individuale nu sunt suficiente. Deși profesorii talentați și directorii carismatici pot face o diferență, schimbarea durabilă necesită o abordare sistemică care să fie implementată în întreaga școală sau district. Autorul subliniază importanța creării unei viziuni clare și consistente pentru educație și asigurarea că toți actorii sunt aliniați cu acea viziune.
Concentrează-te pe sistem, nu doar pe componente. Autorul susține că nu este suficient să implementezi pur și simplu cele mai bune practici individuale. Cheia este să creezi un sistem în care toate componentele lucrează împreună pentru a se susține reciproc. Acest lucru necesită o abordare holistică care să ia în considerare interconectivitatea diferitelor aspecte ale educației.
Consistența este cheia. Autorul observă că cele mai de succes școli sunt cele care oferă o experiență de învățare consistentă pentru toți elevii, indiferent de background-ul sau profesorul lor. Acest lucru necesită un angajament față de curricule standardizate, așteptări clare pentru comportamentul elevilor și o cultură a așteptărilor ridicate.
8. Cultura este mai importantă decât strategia: Prioritizează un mediu școlar de susținere
Liderii mari știu că cultura este mai importantă decât strategia.
Cultura este mai mult decât simple sloganuri. O cultură școlară pozitivă este esențială pentru succesul elevilor. Această cultură ar trebui să fie caracterizată prin așteptări ridicate, un accent pe realizare și un sentiment de comunitate. Autorul subliniază importanța creării unei culturi în care toți elevii se simt valorizați și susținuți.
Cultura trebuie să fie întărită zilnic. Nu este suficient să scrii pur și simplu un set de valori fundamentale. Școlile trebuie să întărească activ aceste valori prin practicile și interacțiunile lor zilnice. Autorul subliniază importanța ritualurilor, tradițiilor și simbolurilor în crearea unei culturi școlare puternice.
Cultura începe cu leadershipul. Directorul stabilește tonul pentru întreaga școală. Directorii eficienți sunt cei care pot crea o cultură a așteptărilor ridicate, colaborării și îmbunătățirii continue. Autorul observă că cele mai de succes școli au directori care sunt profund angajați față de elevii și comunitățile lor.
Ultima actualizare:
Recenzii
I Got Schooled a primit recenzii mixte, având o evaluare medie de 3.67 din 5. Unii au lăudat cercetarea și stilul de scriere al lui Shyamalan, considerând că ideile sale despre reformele educaționale sunt bine gândite și susținute. Alții au criticat lipsa sa de experiență în domeniul educației și percepția de părtinire în favoarea școlilor charter. Cele cinci chei ale cărții pentru reducerea diferențelor de performanță au fost în general bine primite, deși unii au pus la îndoială practicabilitatea și implementarea acestora. Criticii au apreciat disponibilitatea lui Shyamalan de a-și contesta propriile presupuneri, dar unii au simțit că a simplificat excesiv problemele complexe din educație.